Digitalizarea IMM-urilor din București-Ilfov (acțiunea 1.7): ce știm sigur, ce nu și ce poți pregăti de acum

În greaca veche, programma însemna un anunț public, scris și afișat dinainte: pro, „înainte”, și graphein, „a scrie”. Programele de finanțare au păstrat ceva din sensul ăsta. Se anunță cu luni înainte să existe regulile, iar în pauza dintre anunț și ghid circulă cele mai multe cifre greșite.

Așa e acum cu acțiunea 1.7 din Programul Regional București-Ilfov 2021–2027, „Sprijin pentru transformarea digitală avansată a IMM”. Agenția pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov (ADR BI) a anunțat 25 de milioane de euro pentru sisteme informatice, ERP, aplicații web și securitate cibernetică. Ghidul solicitantului nu e publicat. Mai jos: ce e oficial, ce e doar probabil și ce poate face o firmă de acum, fără să-și strice eligibilitatea. Am citit documentele ADR, ale Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și legislația, pe 15 octombrie 2026.

Pe scurt, la 15 octombrie 2026

Sursa corectă pentru date e calendarul ADR București-Ilfov. Calendarul național al ministerului încă arată septembrie 2026 pentru acest apel și nu a fost actualizat după ce ADR a mutat depunerea în decembrie.

Ce spun criteriile aprobate în 2024

Singurul document oficial cu cifre pe proiect sunt criteriile de selecție aprobate de Comitetul de Monitorizare în iunie 2024 (Decizia nr. 28/20.06.2024). Nu sunt ghidul. Au fost scrise pentru un prim apel de 17,5 mil. €, iar ghidul final le poate schimba. Sunt totuși cel mai bun reper de azi:

Grila de punctaj din același document arată ce contează: o soluție integrată pe toate procesele valorează 15 puncte din 100, una punctuală 7; securitatea cibernetică completă 10, parțială 5; numărul de utilizatori ai soluției, planul de digitalizare, bugetul fundamentat, fluxul de numerar și solvabilitatea completează punctajul. La buget, criteriile cer costuri fundamentate pe cel puțin două surse (oferte sau cataloage), iar zero puncte la buget înseamnă respingere.

Cifrele greșite care circulă

• „Până la 300.000 € pe proiect.” 300.000 € e plafonul de minimis pe trei ani pentru o firmă, nu finanțarea maximă. Criteriile din 2024 spun 200.000 €.
• „Ghidul e în consultare publică.” Pe 15 octombrie 2026 nu există niciun ghid 1.7 publicat, nici în consultare, nici final. Apelul nu apare nici la „Apeluri în pregătire” pe site-ul ADR.
• „Se depune în septembrie.” Asta era estimarea veche, rămasă în calendarul național. Calendarul ADR din iulie 2026 spune decembrie.
• „25 de milioane de euro bani europeni.” Din cei 25 de milioane, 10 vin din fondul european; restul e buget național.

Cât de mare va fi concurența

Cel mai apropiat reper e apelul pentru microîntreprinderi al aceleiași agenții (acțiunea 1.8), cu același tip de ajutor de minimis. La închiderea depunerii din februarie 2025, ADR a primit 960 de cereri de finanțare, care cereau împreună 160,7 mil. € nerambursabil, la o alocare de 37,6 mil. €: de peste patru ori mai mult. După evaluare și contestații, lista finală din 29 mai 2026 avea 492 de proiecte admise și 454 respinse. De la depunere până la lista finală au trecut aproape 15 luni.

Pentru 1.7, socoteala simplă e asta: dacă fiecare proiect ar cere maximul de 200.000 €, cei 25 de milioane ar ajunge pentru 125 de proiecte. Cu proiecte mai mici, ajung pentru mai multe. În ambele cazuri, contează în primul rând punctajul, și contează să ai un plan care stă în picioare și fără grant.

Ce au cerut apelurile similare din alte regiuni

Alte regiuni au avut deja apeluri de digitalizare cu ghid final. Nu spun ce va scrie în ghidul 1.7, dar arată ce întrebări merită puse:

Întrebarea despre software e cea mai importantă pentru cine plănuiește o aplicație făcută pe măsură sau un ERP în cloud, plătit lunar. Criteriile 1.7 din 2024 nu o lămuresc. Până apare ghidul, e prudent să pregătești și o variantă cu software standard.

Ce poți pregăti de acum

1. Verifică eligibilitatea de bază: sediul social în București sau Ilfov, încadrarea ca IMM împreună cu firmele legate, cel puțin un an fiscal integral și ajutoarele de minimis primite în ultimii trei ani.
2. Alege codul CAEN pentru investiție și verifică dacă e autorizat la locul unde implementezi proiectul.
3. Fă inventarul proceselor: ce sisteme folosești, unde pierzi timp, ce date circulă pe hârtie sau în Excel, cine le folosește. E materia primă pentru planul de digitalizare și pentru punctajul pe utilizatori.
4. Programează din timp auditul de maturitate digitală, la un centru regional de inovare digitală sau la un auditor acreditat. Nu-l lăsa pentru ultimele săptămâni.
5. Cere oferte de la cel puțin doi furnizori pentru fiecare cheltuială. Criteriile punctează bugetul fundamentat pe minimum două surse.
6. Nu cumpăra nimic din investiție înainte de depunere. Potrivit criteriilor, doar consultanța, planul de digitalizare, auditul de maturitate, managementul de proiect și expertiza contabilă pot începe înainte.
7. Pregătește cofinanțarea și lichiditățile: minimum 10% plus cheltuielile neeligibile, plus banii cu care plătești furnizorii până la rambursare.
8. Gândește securitatea cibernetică din start. Valorează până la 10 puncte din 100 și e oricum una dintre cele mai bune investiții pentru o firmă mică.

După aprobare: cum cumperi, și cine poate vinde

Partea de care se vorbește cel mai puțin e achiziția. O firmă privată care primește bani europeni nu cumpără ca din buzunarul propriu. Se aplică procedura competitivă pentru beneficiarii privați, aprobată prin Ordinul nr. 1.284/2016, extinsă la programele 2021–2027 prin Ordinul MIPE nr. 1.354/2023 și modificată ultima oară prin Ordinul MIPE nr. 1.143/2026:

• Sub pragul de 270.120 lei fără TVA pentru produse și servicii, firma poate cumpăra direct, cu o notă care arată cum a stabilit valoarea (oferte, cataloage).
• Peste prag, publică un anunț și specificațiile tehnice pe www.fonduri-ue.ro, la „Achiziții privați”, gratuit. Dacă nu publică, corecția e de 25% din valoarea contractului.
• Ofertanții au cel puțin 6 zile pentru furnizare și 10 zile pentru servicii. O marcă anume poate apărea în specificații doar cu mențiunea „sau echivalent”.
• Conflictul de interese e definit de art. 14 din OUG nr. 66/2011: legături între acționarii sau asociații beneficiarului (de la 10% din capital sau din drepturile de vot) și ofertanți, între comisia de evaluare și ofertanți, sau un câștigător cu pachet majoritar în două firme participante.

O întrebare frecventă: poate firma care a ajutat la scrierea proiectului să fie apoi furnizor? În textele publicate nu există o interdicție expresă pentru această situație. Riscul e însă real: dacă specificațiile tehnice sunt scrise de viitorul câștigător, concurența nu mai e reală, iar autoritatea de management judecă fiecare caz pe fond. La apelul din regiunea Vest, de exemplu, cine făcea auditul IT final nu putea fi implicat în pregătirea sau implementarea proiectului. Regula prudentă: un consultant are un singur rol la un proiect.

Ce putem face noi și ce nu

Spunem direct ce nu facem: nu scriem cereri de finanțare și nu suntem auditor acreditat pentru auditul de maturitate digitală. Ce putem face, într-unul din două roluri, niciodată în amândouă la aceeași firmă:

Dacă nu ești sigur că aplici, începe cu întrebarea care contează oricum: ce proces te costă cel mai mult azi. Un audit digital răspunde la asta, cu sau fără finanțare. Pentru alegerea între o automatizare și o aplicație proprie, vezi și când alegi o automatizare AI și când o aplicație custom. Serviciile sunt descrise pe paginile de aplicații dedicate și de automatizări AI.

Ce urmărim și când actualizăm articolul

La apelurile recente ale ADR BI, ordinea a fost: ghid în consultare publică, decizia Comitetului de Monitorizare privind criteriile, schema de ajutor, ghidul final, apoi deschiderea apelului. Pentru 1.7 nu a apărut încă niciuna. Urmărim pagina de consultare publică a ADR BI și actualizăm articolul la fiecare document nou, cu data actualizării sus.