Instruirea AI a angajaților (art. 4 din AI Act): ce cere, cine verifică și cum arată o instruire care acoperă cerința

Cuvântul alfabet vine din primele două litere ale alfabetului grecesc, alpha și beta. A alfabetiza pe cineva însemna să-l înveți să citească și să scrie, adică să poată primi un text și să-l înțeleagă, nu doar să-l recunoască. Regulamentul european privind inteligența artificială (AI Act) folosește același cuvânt pentru altceva: oamenii care lucrează cu un sistem de IA trebuie să poată citi ce produce sistemul și să știe când să nu-l creadă. Considerentul 20 vorbește chiar despre „modalitățile adecvate de interpretare a rezultatelor sistemului de IA”.

Obligația e în articolul 4 și se aplică din 2 februarie 2025. În iulie 2026 a fost rescrisă prin Regulamentul (UE) 2026/1744, Digital Omnibus pe IA. Propunerea Comisiei din noiembrie 2025 ar fi mutat obligația de pe firme pe statele membre și pe Comisie; textul final n-a făcut asta. Firmele au rămas obligate, dar fără un nivel de cunoștințe garantat: textul cere măsuri, nu rezultate.

Mai jos: ce cere articolul acum, cine intră, de când se aplică, cine verifică în România, ce înseamnă „competență documentată” pentru o firmă mică și cum arată o instruire care acoperă cerința. Am citit textele pe EUR-Lex și paginile Comisiei Europene, ale ANCOM și ale Guvernului pe 15 octombrie 2026; lista cu data fiecărui document e la sfârșit. Articolul tratează doar obligația din art. 4. Pentru transparență (art. 50), calendarul complet și amenzi, vezi articolul despre AI Act de la 2 august 2026.

Pe scurt, la 15 octombrie 2026

Ce spune textul, înainte și după iulie 2026

Redactarea din 2024 cerea furnizorilor și implementatorilor să ia măsuri „pentru a asigura, în cea mai mare măsură posibilă, un nivel suficient” de alfabetizare. Regulamentul (UE) 2026/1744, adoptat la 8 iulie 2026, publicat în Jurnalul Oficial pe 24 iulie și intrat în vigoare pe 27 iulie, a înlocuit articolul 4 cu o variantă mai îngustă, în trei alineate:

Considerentul (8) din Regulamentul 2026/1744 explică schimbarea: o obligație strictă privind un nivel suficient nu se potrivește tuturor furnizorilor și implementatorilor și adaugă o sarcină de conformare, mai ales firmelor mici, în timp ce alfabetizarea în domeniul IA ar trebui să rămână o prioritate strategică, indiferent de sancțiuni.

Comisia confirmă, în Q&A-ul despre alfabetizarea în domeniul IA actualizat la 27 iulie 2026, că obligația rămâne pentru furnizori și implementatori, fără un nivel prestabilit. ANCOM spune același lucru pe pagina ei despre alfabetizare, publicată pe 14 septembrie 2026. Dacă ai citit undeva că art. 4 a dispărut, informația nu corespunde textului în vigoare.

Cine intră sub art. 4 și cine sunt „celelalte persoane”

Obligația privește furnizorii și implementatorii de sisteme de IA. Furnizorul dezvoltă sistemul sau îl pune pe piață sub numele lui. Implementatorul (în engleză, deployer) este cel care folosește un sistem de IA aflat sub autoritatea lui, cu excepția folosirii personale, fără caracter profesional (art. 3 pct. 3 și 4). Firma care doar folosește ChatGPT, Claude, Copilot sau un chatbot de la un terț este, în limbajul regulamentului, implementator. Art. 4 nu are prag de mărime sau de risc; alin. (2) vorbește chiar despre sprijin pentru IMM-uri.

• Personalul. Toți cei care lucrează cu sistemele de IA ale firmei, nu doar cei din IT.
• Alte persoane care operează sau folosesc sisteme de IA în numele firmei. Comisia dă ca exemple un contractor, un prestator de servicii și un client. Practic: freelancerul care scrie texte cu AI pentru tine sau agenția care îți administrează chatbotul.
• Un exemplu de la Comisie: o firmă ai cărei angajați folosesc ChatGPT pentru texte de reclamă sau pentru traduceri intră sub art. 4, iar oamenii trebuie informați despre riscurile specifice, de exemplu halucinațiile.

Comisia mai spune că firma își adaptează abordarea după rolul ei (furnizor sau doar implementator) și după riscul sistemelor folosite. Nu există cerințe pe sectoare, dar contextul și scopul în care se folosește sistemul contează.

De când se aplică

Art. 4 face parte din capitolul I, care se aplică din 2 februarie 2025 (art. 113 din regulament). Regulamentul 2026/1744 n-a pus o dată separată pentru textul nou, deci acesta se aplică de la intrarea lui în vigoare, pe 27 iulie 2026.

Cine verifică, în România

Art. 4 nu e supravegheat de Oficiul european pentru IA, ci de autoritățile naționale de supraveghere a pieței, spune Comisia. Sancțiunile se bazează pe legile naționale ale statelor membre.

În România, Guvernul a adoptat pe 12 martie 2026 un memorandum care desemnează ANCOM (autoritatea de reglementare în comunicații) supraveghetor al pieței pentru AI Act. Memorandumul nu e însă lege: potrivit comunicatului ANCOM din 24 iulie 2026, autoritățile vor putea verifica și sancționa doar după intrarea în vigoare a legii naționale, aflată în elaborare.

Cât despre sancțiuni, art. 99 alin. (1) lasă statele membre să le stabilească: efective, proporționale și cu efect de descurajare, ținând seama de interesele IMM-urilor și de viabilitatea lor economică. Art. 4 nu apare în listele cu plafoane de amendă din art. 99 alin. (3)–(5), nici în redactarea din 2024, nici după Regulamentul 2026/1744; regulamentul nu fixează deci un plafon pentru el, iar legea română îl poate stabili. Comisia adaugă că orice sancțiune trebuie să fie proporțională și că e mai probabilă dacă există dovada unui incident cauzat de lipsa unei instruiri adecvate. AI Act nu creează infracțiuni și nici un drept la despăgubire; eventualele acțiuni private se judecă după dreptul național.

„Competență documentată”: ce înseamnă pentru o firmă mică

Expresia „competență documentată” circulă printre firme, dar textul legal nu o conține. Textul cere „măsuri”. Nu cere teste, certificate sau un responsabil AI. Comisia spune în Q&A că nu există obligația de a măsura nivelul de cunoștințe al angajaților, că nu e nevoie de certificat (firma poate păstra o evidență internă a instruirilor și a altor inițiative) și că nu se impune nicio structură de guvernanță, nici un „AI officer”, nici un consiliu. În practică, „competență documentată” înseamnă că poți arăta ce măsuri ai luat, pentru cine și de ce acelea.

Un dosar minim pentru o firmă mică are șapte piese. Primele cinci urmează ce spune Comisia; ultimele două sunt recomandarea noastră, nu cerințe din text.

Cum arată o instruire care chiar acoperă cerința

Comisia nu impune un format și spune că nu există o rețetă unică. Spune însă că simpla citire a instrucțiunilor de utilizare ale unui sistem poate fi ineficientă și că instruirea se adaptează la cunoștințele și la rolul fiecărui grup. Din pașii Comisiei (înțelegere generală, rolul firmei, riscul sistemelor, adaptare pe grupe) și din considerentul 20 (cum interpretezi un rezultat), o instruire care acoperă cerința poate avea modulele de mai jos. Structura e a noastră; Comisia dă pașii, nu o programă.

La o echipă mică, o structură care merge în practică (abordarea noastră, nu o regulă) e o sesiune comună, pe care o fac toți, și una pe roluri, în care lucrezi pe sarcinile lor reale. Comisia permite niveluri diferite de detaliu, deci un colaborator care folosește un asistent AI doar la traduceri nu are nevoie de aceeași programă ca managerul care decide pe baza unor rezultate AI.

Cursuri AI corporate: ce să ceri de la un furnizor de instruire

Dacă alegi un curs în loc să-ți faci singur instruirea, câteva criterii decurg direct din ce spune Comisia:

1. Adaptat rolurilor și instrumentelor tale, nu un curs generic de prompturi. Comisia cere să ții seama de cunoștințele, experiența și contextul fiecărui grup.
2. Cu evidență: lista participanților, durata, programa și materialele rămân la tine.
3. Cu limite și riscuri, nu doar cu trucuri: halucinații, date, verificarea rezultatelor.
4. Fără promisiunea unei „certificări AI Act”. Legea nu cere certificat, Comisia spune că nu e nevoie de unul, iar nicio instruire nu dă prezumție de conformitate.
5. Cu actualizare: Comisia și Consiliul IA vor publica exemple și recomandări, iar un furnizor serios le urmărește.

Spunem direct ce facem și ce nu. La cursuri AI corporate nu vindem un program standard: predăm adaptat modului de lucru al firmei care ne contractează, pe problemele ei reale și cu soluții făcute pentru ea. Sesiunile sunt live pe Zoom, de 2 × 3 ore, susținute de fondator, cu programare după o scurtă aliniere; prețul se stabilește la cerere. Nu vindem un „curs AI Act” de raft, iar NeuroAI Advance nu e organism de certificare sau de audit. Dacă vrei ca instruirea să acopere și art. 4, o construim pe inventarul tău de instrumente și pe rolurile din echipă, iar evidența sesiunilor ți-o predăm împreună cu materialele. Firma e înființată în 2026 și nu prezentăm studii de caz de instruire; ce poți verifica de la început e programa.

Cinci neînțelegeri frecvente

• „Digital Omnibus a eliminat obligația.” Nu. A rescris-o: rămâne pentru furnizori și implementatori, dar fără un nivel garantat.
• „Fără certificat, instruirea nu contează.” Textul nu cere certificat, iar Comisia spune că nu e nevoie de unul.
• „E pentru firmele care construiesc AI.” Nu. Intră și implementatorii, adică și firmele care doar folosesc instrumente AI în muncă.
• „Dacă angajații citesc instrucțiunile sistemului, am acoperit cerința.” Comisia spune că asta poate fi ineficient și că sunt necesare măsuri în plus.
• „Fără o autoritate care poate sancționa, nu avem nimic de făcut.” Obligația se aplică din 2025. Lipsa legii române schimbă cine o verifică și cum, nu dacă există.

Ce poți face în această lună

1. Fă inventarul instrumentelor AI folosite în firmă, inclusiv al celor adoptate de angajați fără aprobare. Un audit digital operațional îl include, dar îl poți începe și singur, într-un tabel.
2. Stabilește-ți rolul: ești implementator? Folosești vreun sistem cu risc ridicat, de exemplu pentru selecția CV-urilor sau evaluarea angajaților? Pentru ele există obligații separate, de la 2 decembrie 2027.
3. Împarte oamenii pe grupe după rol și instrumente și hotărăște ce are nevoie fiecare grup.
4. Scrie pe o pagină regulile interne: ce date nu intră în instrumente, ce verifică un om înainte de publicare. Un prompt pentru prima variantă găsești în ghidul gratuit de AI în juridic și conformitate.
5. Instruiește echipa, singur sau cu un furnizor, și păstrează evidența: data, participanții, subiectele, materialele. Pentru ajutor la inventar și la plan, vezi consultanța AI; pentru sesiunile cu echipa, vezi cursuri AI corporate.
6. Notează când revizuiești dosarul și urmărește exemplele Comisiei, recomandările Consiliului IA și legea română.

Ce urmărim și când actualizăm articolul

Patru lucruri pot schimba răspunsul. Primul: exemplele practice de conformare pe care Comisia spune că le va publica pe platforma unică de informare, pornind de la registrul ei viu de practici; pe pagina art. 4 de pe platformă nu am găsit încă niciun exemplu. Al doilea: recomandările Consiliului IA din art. 4 alin. (3); pagina Consiliului, actualizată pe 18 septembrie 2026, nu menționează încă vreuna despre alfabetizare. Al treilea: legea națională, care ar trebui să stabilească autoritățile, atribuțiile lor și sancțiunile. Al patrulea: noile versiuni ale Q&A-ului Comisiei, ultima fiind din 27 iulie 2026. Actualizăm articolul la fiecare document nou, cu data actualizării sus.

Sursele articolului